Se rosti un singur cuvant in noaptea inceputului , iar fulgerul lumina scanteierea vietii. Zeci de scene se depanau neintrupate din cosmos. Si o putere mare era totul si nimic...Nu a fost om, ci o alta finta ce-si zarea oglindire-ntr-o mare argintie. Avea amintiri de dincolo de inceput, faurindu-ne."Eu, eu...sunt."
     O scena si artistul se nascu din acea metamorfoza a intunericului, lasand o cantare sublima prin noul univers inca singur, mult prea singur. O litera se mari la infinit rupand in fasi cosmice intregi galaxi. Si abia acum lumina porni nestapanita spre frontieri indepatate si necuprinse.